Clasa MAMMALIA

[gr.mamma = mamelă]

Ordin Artiodactyla

CARACTERIZARE GENERALĂ:

Ordinul ARTIODACTYLA, Owen 1898 ( = UNGULATA) Mamifere de talie mare si mijlocie, unele mici. Sunt ungulate paricopitate, cu vlrful degetelor lnvellt In copita si la fiecare picior cu 2 - 4 perechi de degete...read more

 

Ordin Carnivora

CARACTERIZARE GENERALĂ

Ordinul  FISSIPEDIA, Blumenbach 1791 (= CARNIVORA)
După formă si dlmensiunl, speciile acestui ordin sunt foarte variate. Caracterul comun este dentiția folosită in determinare după număr, aspect si poziție. Formula generică este...read more

 

Ordin Chiroptera

Chiropterele ( cheir = mână; pteron = aripă) sunt mamifere zburătoare, datorită bătăilor unei aripi membranoase, patagiu, întinsă între laturile corpului şi membre. Corpul în general îndesat, gâtul scurt, capul gros, mai mult sau mai puţin...read more

 

Ordin Insectivora

În acest oridin se cuprind mamiferele placentare primitive. În general, insectivorele sunt de talie mică şi trăiesc în diferite medii de viaţă: terestru, arboricol, subteran, acvatic. Învelişul corpului prezintă o mare variabilitate. Unele specii (cârtiţa) au o blană moale, catifelată, altele aspră şi rară (tenrecii) sau spinoasă (aricii)...read more

 

Ordin Lagomorpha

CARACTERIZARE GENERALĂ Este reprezentat prin mamifere rozătoare de talie mijlocie, caracterizate prin prezenţa a două perechi de incisivi pe maxilar (duplicidentare) şi in spaţiu mare (diastema, şa) între ei şi măsele. Pe mandibulă se găseşte o singură pereche de incisivi. Dentiţia definitivă are formula ...read more

 

Ordin Rodentia

Ordinul Rodentia (după Radu & Radu)
Rozătoare de talie variata, mai mult mici. Se deosebesc de lagomorfe prin prezența unei singure perechi de incisivi pe maxilă. Incisivii in forma de daltă, nu au rădăcină, deschiși la bază, cu creştere continuă. Măselele (pre-molari si molari) ...read more

CARACTERIZARE GENERALĂ

Mamiferele sunt o clasă de animale vertebrate, care nasc pui vii și îi hrănesc cu lapte.  Există peste 5.800 de specii, răspândite pe toată suprafața Pământului, de la Polul Nord la Ecuator și până la Polul Sud și s-au adaptat atât la viața terestră cât și la viața marină sau chiar subterană. De departe, concentrația cea mai mare de mamifere este în zona tropicală și subtropicală, pe când cea mai mică este la Poli.
O primă explicație pentru această imensă adaptabilitate a mamiferelor este faptul că au sânge cald și își păstrează temperatura corporală constantă (36-39 grade Celsius), indiferent de vreme. Astfel, mamiferele s-au adaptat în foarte multe habitate și ecosisteme, incluzând cel de baltă, cel de mlaștină, cel de pădure și chiar oceanul, în cazul delfinului și al balenei.
Corpul lor este acoperit cu păr, blană, țepi sau plăci, inima este cvadricamerală, cu două atrii și două ventricule, iar dentiția este alcătuită din dinți specializați (canini, molari, ș. a.). Pielea mamiferelor conține patru tipuri de glande secretoare de bază, dintre care glandele mamare sunt cele mai caracteristice și dau laptele necesar pentru hrănirea puilor.
Blana mamiferelor are mai multe funcții vitale. În primul rând, părul și grăsimea subcutanată formează un depozil izolator pentru menținerea temperaturii corpului - astfel, atunci când temperatura mediului exterior extern devine mult mai mică decât cea a corpului, acestea împiedică pierderile de căldură. Atunci când temperatura mediului exterior devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifestă fenomenul invers, de năpârlire - părul cade, pentru ca cedarea temperaturii să se accelereze. În plus, ea oferă protecție mamiferului contra unor factori externi, precum radiațiile solare, suprafețe dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului. Așadar, părul/blana poate asigura o adaptare mai bună a mamiferului la condițiile externe.
Ca rezultat al adaptării, mamiferele se deosebesc între ele prin dimensiuni, forme și greutate. Cele mai mici (insectivorele, liliecii și o parte din rozătoare - măsoară între 4 și 10 cm în lungime, unele cântărind sub 16 grame, pe când cele mai mari - cetaceele - pot atinge până la 25-31 metri  în lungime și 60-150 tone în greutate.
CARACTERISTICI
Înfățișarea generală a mamiferelor este marcată, înainte de toate, de conformația membrelor - iar acestea sunt adaptate mediului în care trăiesc și modului în care se face deplasarea.
Mamiferele terestre
Cele mai multe mamifere sunt adaptate la viața terestră și se deplasează fie prin pași, efectuați cu ajutorul celor patru picioare (cum este cazul lupilor, cailor, rinocerilor ș.a.), fie prin salturi, având picioarele posterioare mai dezvoltate decât cele anterioare (exemple în acest sens fiind cangurii, multe dintre rozătoare și insectivore).
Mersul terestru determină unele modificări ale planului structural al picioarelor - acestea se prelungesc, oasele autopodiului se sudează, numărul degetelor se micșorează, fiind acoperite cu unghii și copite.
În privința sprijinirii pe pământ se disting, de asemenea, mai multe tipuri de membre. Unele mamifere calcă pe toată suprafața tălpii, acest tip de mers fiind întâlnit la urși, maimuțe și la unele rozătoare. Acest stil, denumit plantigrad, este mai greoi, fiind cel mai primitiv tip de mers, din care au derivat celelalte moduri de locomoție (prin salt, digitigrad, arboricol, biped etc).  Alte mamifere sunt mai bune alergătoare și săritoare - ele calcă doar pe falangele degetelor, acest tip de mers fiind numit, în mod sugestiv, digitigrad. El este întâlnit la elefanți, iepuri, câini, pisici ș.a.  Cele mai bune alergătoare și săritoare calcă numai pe ultimele falange ale degetelor, îmbrăcate în copite, stilul fiind denumit unguligrad sau copitate.
Mamiferele zburătoare
Există și mamifere adaptate la zbor. La diferite marsupiale (Petaurus, Acrobates), rozătoare arboricole (Petaurista, Sciuropterus) și  la caguang (Cynocephalus), adaptate la salt de pe o creangă pe alta, pielea de pe laturile trunchiului formează un pliu (numit patagiu) prins între cele patru membre care, împreună cu fața ventrală a animalului, formează o parașută în timpul planării. La lilieci, adaptarea la zbor este și mai elaborată: cele patru degete ale membrelor anterioare s-au alungit foarte mult și susțin un patagiu lat, întins între ele, laturile corpului și picioarele posterioare, ceea ce face din liliecii zburători activi (fără a atinge, însă, perfecțiunea păsărilor).
Mamiferele acvatice
În ceea ce privește adaptare la viața acvatică, modificările țin de orientarea, reducerea sau, dimpotrivă, creșterea numărului de oase. La vidră și la castor, adaptările se rezumă la blana deasă, membrana interdigitală, coada lățită și urechi reduse. La foci, picioarele sunt scurte, autopodiul lățit, cu membrana interdigitală, coada lățită, botul rotunjit și urechile reduse. La sirenide, membrele inferioare sunt unite cu coada într-o înotătoare dorsală. Cetaceele au suferit cele mai mari modificări, întrucât membrele inferioare au dispărut complet, iar cele superioare s-au transformat în lopeți cu degetel unite, fără unghii, corpul fiind pisciform.
 REPRODUCEREA
Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltați, însă există și excepții, precum ornitorincul și echidna (care se reproduc prin ouă) sau marsupialele (care nasc pui vii, dar slab dezvoltați). După ce sunt născuți, puii învață tehnicile de hrănire, apărare și vânare de la părinți, iar când sunt suficient de mari pentru a se descurca singuri, ei sunt înțărcați de către părinții lor, adică sunt alungați din cămin și obligați să se descurce singuri.
Deoarece mamiferele nu se pot înmulți decât pe cale sexuată, competiția este feroce, așa încât multe mamifere recurg la pețirea partenerului, înainte de împerechere. Aceasta poate include lupte între masculi, ritualuri de împerechere (mai mult sau mai puțin violente) sau demonstrații de forță.
COMPORTAMENT
Comportamentul mamiferelor este foarte variat. El poate fi social sau singuratic, activ sau pasiv, blând sau violent, după specie.
Majoritatea speciilor prezintă comportamentul de hrănire încă de la naștere, de altfel primul care apare la puii nou-născuți; printre primele lucruri pe care le fac ei este să caute, din instinct, glandele mamare și să sugă laptele matern, care le va fi o vreme hrana de bază.
Comportamentul de apărare se învață exclusiv de la părinți; puii mamiferelor nu se nasc cu instinctele deja formate, ca peștii, păsările sau ca insectele, așadar au nevoie de ajutorul părinților pentru a-l dobândi. Adesea, puii se implică în jocuri inocente, dar care le formează instinctele și comportamentul de apărare de care vor avea nevoie mai târziu.
Comportamentul sexual este de cele mai multe ori instinctiv, el declanșându-se de obicei după ce puii sunt înțărcați, la atingerea maturității sexuale. El include pețiri, lupte, alergături, demonstrații de forță și de culoare, pentru a impresiona perechea.
COMUNICARE
Comunicarea este crucială în viața mamiferelor, mai ales pentru cele care trăiesc în grupuri, fiind utilă atât pentru apărarea teritoriului, cât și pentru atragerea partenerului sau pentru a chema puii.
În funcție de, mamiferele au dezvoltat diferite metode de a comunica, cele mai complexe fiind vocalizările articulate ale primatelor. Alte modalități de comunicare includ undele sonore pe frecvență înaltă, emanarea diferitelor mirosuri corporale, mârâituri și chițăituri sau chiar lovituri sau împunsături.
Cel mai adesea, mamiferele comunică prin sunete. Balenele emit un fluierat deosebit de sonor, care poate străbate întreg Oceanul Pacific. Suricatele folosesc o largă gamă de sunete pentru a comunica între ele, fiecare sunet având un anumit înțeles.  Primatele își folosesc inteligența pentru a comunica, folosind sunete articulate, chiar dacă pot comunica și prin diferite gesticulări și semne simple.
IMPORTANȚA
Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, acestea fiind relativ ușor de domesticit. Omul consumă de la ele carne, lapte, folosește blana, părul pentru materialele textile, sau le folosește în viața de zi cu zi pentru diverse activități.

 • 

 

•  Comments

Totodată, este de dorit ca informaţiile şi datele din site, să se actualizeze periodic. La acest lucru pot participa voluntari şi nu numai, fie prin intermediul secţiunii contribuţie, fie contactându-mă via e-mail.

View My Stats